Conceptul de Valoare Intrinsecă
Valoarea intrinsecă este un standard de valoare utilizat, în mod special, în evaluările de titluri emise de o întreprindere (acțiuni comune și preferențiale, obligațiuni, titluri derivate).
Această valoare (numită, uneori, şi valoarea fundamentală) se diferenţiază de primele două tipuri de valori prezentate.Stabilirea valorii intrinseci implică o analiză obiectivă a activului evaluat şi, luarea în considerare a caracteristicile specifice, intrinseci acestuia, urmărite, în general, de evaluatori specializaţi.
Nu se bazează pe estimările efectuate de un investitor sau altul ci, pe cele care care sunt realizate de către persoane autorizate: evaluatorii specializaţi.
De exemplu, valoarea intrinsecă a acţiunilor unei societăţi comerciale poate fi stabilită de către un analist al valorilor mobiliare, în urma realizării unei analize aprofundate a întreprinderii (analiza fundamentală). Sunt avute în vedere aspecte ca: starea şi structura activelor întreprinderii, potenţialul de profit, calitatea managementului; gradul de îndatorare, etc.
Valoarea intrinsecă a acţiunii comune poate fi privită ca o valoare reală a acesteia, ca un preţ justificat al acesteia, stabilit în urma unei analize aprofundate a factorilor determinanţi ai valorii. Acesta se poate diferenţia de preţul curent la care acţiunea se tranzacţionează pe piaţă.(Standarde de Evaluare, 2003)
Totuşi, această valoare se caracterizează, în acelaşi timp, şi prin subiectivism. Ea este o valoare subiectivă. Se poate diferenţia de la un analist la altul, în funcţie de viziunea şi ipotezele considerate de aceştia.
Din acest punct de vedere, valoarea intrinsecă reprezintă valoarea considerată ca fiind cea adevărată sau reală, de către un anumit analist, pe baza analizei elementelor relevante.
Valoarea intrinsecă poate egala valoarea de piaţă în cazul în care între opiniile şi estimările evaluatorului şi cele ale investitorilor de pe piaţă nu există diferenţe.
Valoarea intrinsecă este valoarea pe care un titlu o va avea şi pe piaţă, în condiţiile în care investitorii de pe piaţă vor fi în posesia aceloraşi informaţii şi cunoştinţe ca şi analistul.
Scopul analizei titlurilor îl reprezintă identificarea diferenţelor între valoarea de piaţă şi valoarea intrinsecă a titlului.
În cazul în care valoarea de piaţă este inferioară valorii intrinseci stabilită de către un anumit analist, sugestia lui ar fi să se achiziţioneze acţiuni. În caz contrar, îndemnul lui ar fi să se renunţe la acţiunile respective.
În literatura de specialitate, abordările care au în vedere determinarea valorii intrinseci, se bazează pe estimări de cash-flow-uri şi actualizarea acestora în prezent (Standarde de Evaluare, 2003).
Ce este analiza fundamentală?
Analiza fundamentală este o tehnică care îşi propune determinarea valorii unui activ financiar, prin luarea în considerare a factorilor determinanţi (elementele fundamentale) ai valorii acestuia.
Termenul de analiză fundamentală este utilizat, cel mai adesea, în contextul investiţiilor în acţiuni comune ale unei întreprinderi. Cu toate acestea, o asemenea analiză, poate fi realizată şi în cazul învestiţiilor în alte categorii de titluri (obligaţiuni, acţiuni preferenţiale, titluri derivate).
În contextul investiţiilor în acţiuni, analiza fundamentală este o tehnică care permite determinarea valorii titlului prin analiza factorilor fundamentali care determină situaţia actuală a întreprinderii emitente şi perspectivele sale viitoare.
Termenul se referă, în mod simplu, la evidenţierea factorilor care condiţionează activitatea entităţii emitente a titlului analizat, în opoziţie cu analiza doar a mişcărilor pieţei acestuia (preţuri, volumul tranzacţiilor).
Analiza fundamentală permite obţinerea unor răspunsuri la întrebări ca:
- întreprinderea generează profituri?
- poziţia acesteia pe piaţă este suficient de solidă ?
- este capabilă aceasta să facă faţă concurenţei?
- este capabilă aceasta să-şi ramburseze împrumuturile contractate?
- managementul întreprinderii este corespunzător?
- etc.
Evident că mai pot exista multe alte întrebări la care analiza fundamentală ar putea să ofere răspuns. În final, prin aspectele evidenţiate, analiza fundamentală permite obţinerea unui răspuns la următoarea întrebare, care poate sta pe buzele multor investitori: investiţia în acţiunile întreprinderii este o investiţie bună ?
Presupunerile analizei fundamentale.
Prima presupunere esenţială a analizei fundamentale este aceea că preţul de piaţă al titlului nu reflectă, în totalitate, valoarea reală a acestuia.
În jargonul financiar, această valoare adevărată a titlului este cunoscută ca valoarea intrinsecă şi, este rezultatul analizei fundamentale.
Valoarea intrinsecă are la bază estimările investitorilor, a evaluatorilor, în privinţa rentabilităţii aşteptate a fi degajate de un activ financiar şi, a riscului asociat obţinerii acesteia, realizate pe baza analizei elementelor fundamentale ale întreprinderii (analiza fundamentală).
Valoarea intrinsecă, astfel obţinută, poate fi comparată cu preţul curent al titlului respectiv, aşa cum este evidenţiat el pe piaţă În urma acestei comparaţii poate rezulta faptul că preţul titlului poate fi superior sau, dimpotrivă, inferior valorii intrinseci. În situaţia în care investitorul descoperă că valoarea intrinsecă a acţiunii este inferioară preţului pieţei, el se va angaja într-o poziţie de vânzare a titlurilor respective. În cazul contrar în care se evidenţiază faptul că valoarea intrinsecă a acţiunii este superioară preţului pieţei, investitorul se va angaja într-o poziţie de cumpărare a titlurilor.
În general, investitorii vor dori să achiziţioneze acţiunile care se tranzacţionează pe piaţă la preţuri inferioare valorii intrinseci şi, să vândă acţiunile ale căror preţuri ale pieţei sunt superioare valorii intrinseci.
Aceste acţiuni ale investitorilor determină cea de-a doua presupunere majoră a analizei fundamentale, şi anume aceea că : pe termen lung, piaţa de acţiuni va reflecta valoarea fundamentală a titlurilor respective.
Analiza fundamentală indică direcţia în care ar trebui să evolueze preţurile titlurilor. Pentru un fundamentalist, preţul de piaţă al titlului tinde să se mişte către valoarea sa intrinsecă. Acest lucru înseamnă că.
- preţul unui activ ar trebui să crească, în cazul în care acesta este inferior valorii sale intrinseci;
- preţul unui activ ar trebui să scadă, în cazul în care acesta este superior valorii sale intrinseci;
Efectuarea tranzacţiilor pe baza valorii intrinseci nu îşi au rostul dacă preţul nu va reflecta niciodată valoarea. Nimeni nu ştie cât va fi acest termen lung. Pot fi implicate câteva luni sau, câţiva ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu